Daena (III) – Misterium conjunctionis

nag-hammadi2Gnosticii au fost numiti, pe buna dreptate , adevarati hippies ai antichitatii. Multe din „cantecele” lor, au ramas pana astazi, precum melodiile Beatles-ilor. S-au strecurat prin istorie pana spre noi. Recunoastem unul din ele in lucrarea lui Jung, „Misterium conjunctionis” (1955-1956), din care mi-a retinut in special atentia, un capitol numit „Enigma din Bologna”, ce furnizeaza interpretari variate si „erudite”, in maniera alchimica, pentru apocrifa aparuta la Venetia in 1548, despre Aelia/Laelia. Gasim legaturi plecand de la Platon si enigmele sale din Republica, la „Corpus Inscriptionum Latinarium”, trecem prin anecdota tinerei ce-l cauta pe Maister Eckhart. Una din chei este „sed omnia”, alta considera pe Aelia ca un geniu/un spirit, conceptul de anima la Jung „incertissima amasia”, chiar unii o descifreaza ca fiind un arbore cosmic sau o mistificare, un psihism caracteristic evului mediu.aelialaelia1

Aelia Laelia Crispis
Nec vir nec mulier nec androgyna
Nec puella nec iuvenis nec anus
Nec casta nec meretrix nec pudica
sed omnia sublata
Neque fame neque ferro neque ueneno
Sed omnibus
Nec coelo nec aquis nec terris
Sed ubique iacet
Lucius Agatho Priscius
Nec maritus nec amator nec necessarius
Neque moerens neque gaudens neque flens
Hanc nec molem nec pyramidem nec sepulchrum
Sed omnia
Scit et nescit cui posuerit

( Sa ma scuze si corecteze latinistii, e doar o rapida traducere !)

Cea din soare, Cea din luna, Cea unduioasa
Nici barbat, nici femeie nici androgina
Nici tanara fata, nici tanar barbat, nici batrana
Nici casta, nici prostituata, nici pudica
Ci Totul
Luata nu de foame, nici de fier, nici de otrava
Ci de Totul
Nu e nici in cer, nici in ape, nici pe pamant
Ci peste Tot
Cel Luminos, Cu o natura buna, Vechi
Nici sot, nici amant, nici parinte
Nici suparat, nici bucuros, nici plangand-o
Nici edificiu, nici piramida, nici mormant
Ci Totul
El stie si nu stie ce a pus si pentru cine.

Pronuntand parola „Platon”, cei cu orientare filosofica, daca au rezistat introducerii, ca un anti-reflex, atasandu-se pozitiv lui „philotimos” ( cu sens de „cel motivat”), sper sa guste informatia; departe de mine orice pretentie. Deci in Republica, Cartea V, e pomenita enigma: „un barbat ce nu e barbat, vede si nu vede, o pasare ce nu e pasare, intr-un arbore ce nu e arbore si o loveste cu o piatra ce nu e piatra”, cu o solutie cat se poate de profana : « un eunuc chior a atins usor cu o piatra-ponce un liliac suspendat de un maracine ».
Nu sunt gnosticii primii care s-au gandit la o solutie rezultand din asociatia religie-filosofie-poezie, dar, spre deosebire de citatul de mai sus, mesajul lor e cumva altfel codat, se inscrie intr-un discurs cu dubla semnificatie, ce ne conduce spre ecrits_gnostiquesun secret exprimat prin enigma si simbol. Nu stiu daca asta era intentia gnostica, (personal am o rezonanta aparte cu unul din textele de la Nag Hammadi descoperite  in 1945, „Tunetul„, dupa ce am parcurs cu rabdare cele 1800 pg., din editia din noiembrie 2007, de la Galimard-Pleiade) , filosoful-specializat ar putea enunta asa: „poetul nu mai e un filosof ce se ignora, ci un teolog ce intervine, pentru a transmite, cu prudenta, un adevar la care Filosofia i-a permis accesul„.

Inainte de a atasa textul Tunetului, sa relatam si anecdota legata de Eckhart, , premergatoare deci, cu 200 de ani, Enigmei de la Bologna.

O tanara vine la  manastirea « Fratilor ce se roaga » si cere sa-i vorbeasca maestrului Eckhart. Portarul (gardianul) ii zice :
– Pe cine sa anunt ?
Ea rapunde :
–          Nu stiu.
–          De ce nu stii ?
–          Pentru ca nu sunt nici fecioara, nici sotie
nici barbat, nici femeie
nici vaduva, nici tinerica
nici stapana, nici sluga, nici valet
Gardianul cauta  pe Eckhart :
–          Veniti sa vedeti creatura cea mai misterioasa de care am auzit vreodata, lasati-ma sa va insotesc, intrebati-o :
–           – Cine ma cauta ?
Tanara ii raspunde ca mai inainte gardianului. Eckhart ii spune :
–          Discursul tau copila e adevarat si subtil, ce intelegi prin asta ?
–          « daca eram fecioara, as fi inocenta primara
daca eram sotie, as fi avut mereu Verbul etern in suflet
daca eram barbat, as fi luptat viguros cu greselile mele
daca eram femeie, as fi fost intotdeauna fidela iubitului meu
daca eram vaduva, as fi suspinat dupa cel iubit si pierdut
daca eram sluga, as fi umila si ascultatoare lui Dumnezeu si tuturor creaturilor
daca eram valet, as fi lucrat dur si as fi servit stapanului meu cat mai bine.
din toate astea nu sunt nici una, sunt ceva ce pare a fi altceva si merg pe Calea mea.
Maestrul Eckhart se intoarce la invataceii lui si le spune :
« – Am vorbit cu persoana cea mai perfecta pe care am intalnit-o vreodata »

E prea lunga intentia aceasta, de a mai adauga o calitate “Daenei” – “cea revelata”. Textele de la Nag Hammadi sunt din sec.III, voi renunta (greu !!!)  sa postez aici toata „poezia”.

Eu sunt prostituata si virtuoasa

Eu sunt prima si ultimanaghammadi1

Eu sunt cea onorata si cea dispretuita

Eu sunt femeie si fecioara

Eu sunt mama si fiica

Sunt madularele mamei mele

Eu sunt sterila si cea cu multi copii

Eu am multe casatorii si sunt fara sot

Eu sunt moasa dar si cea care naste

Eu sunt consolarea propriilor dureri

Eu sunt logodnica si logodnic

Si sotul meu m-a nascut

Eu sunt mama tatalui meu si sora sotului meu si copilul meu e el

[ … ]

Cei ce ma vor gasi vor trai si nu vor mai muri.

Acum deschid intamplator Tao te King, la cap. VI, si-mi vine, in acelasi timp, in minte, chiar si un text filocalic…

Spiritul Vaii e cel ce nu moare
Este numit si Femela Misterioasa ( a profunzimii)
In poarta Femelei profunzimii se afla
Radacina Cerului si a Pamantului.

Anunțuri