About

… acest blog se doreşte o trecătoare ieşire din ceruri …  un exerciţiu umilitor si greu, o incercare de  a păstra contactul cu limba română

… unui bărbat ce se apropie de moartea sa i se mai întâmplă să i se încâlcească uneori picioarele … perseverăm în existenţă … ridicoli uneori…

_____________________________________________________________________________________

Prenumele:   prima fictiune, e inspirat dupa un inger, nu de un sfant.

Numele: o legatura cu trecutul, ce nu ne apartine, ne vine de aiurea.

Data Nasterii: in eternitate nu exista date, doar omul masoara timpul. La 19 secole si ceva dupa Iisus am rasarit si eu, dar dupa calendarul chinez, ebraic sau musulman, sunt nascut la o alta data.

Locul nasterii: Iasi, nume venit de la un trib – iasigi. S-ar putea spune multe despre orasul asta magic pt. mine. Imi place cum si-a descris Eliade sentimentul ce-l da Iasi-ul, in „Gaudeamus”.  Numele orasului si prenumele contin sunetele mele cele mai vechi. Numele mi l-am invatat mai tarziu, la scoala.

Genealogie: fiul a doi parinti, indiscutabil incrucisarea lor cromozomica. Ei mi-au spus primele fictiuni despre familie, neam, prin ei istoria a patruns in constiinta mea.

Sexul: ar fi o dificultate daca am da crezare romanului lui Eugenides. Dar, intre noi fie vorba, e masculin, sigur.

Rasa: umanoid, stramosi europeni, localizati spre est, puritatea sangelui e o fictiune, am piele deschisa si un smoc de par de urs pe umarul stang 😉

Limba: romaneasca, mama moldoveanca a vorbit ungureste in copilarie, legenda unui stra-strabunic neamt ar putea perturba, poate e doar o porecla.  Cateva noi achizitii lingvistice,  foarte tarzii.

Religia: ortodox, nici o conversie, lunga linie neintrerupta, din cand in cand  impletita cu eresuri.

Alte semnalmente: negocieri permanente cu libertatea mea, sunt in contact primejdios cu diferite culturi.  Mentalitatea mea e impregnata, de ceea ce descoperise si explicase Vulcanescu in „Dimensiunea romaneasca a existentei” – nu exista neant, nu exista imposibilitate absoluta, nu exista alternativa existentiala, nu exista imperativ si nu exista iremediabil.

Anunțuri

6 răspunsuri

  1. Am scris în Jurnal: Iaşul a fost mult mai primejdios decât socotesc, chiar acum. Călătoria nu m-a obosit, ci mi-a anulat patru zile. Niciodată nu m-am simţit mai slab. Ar fi prea multe de spus. Eu înţeleg prea bine de ce trebuie să fiu impotriva Moldovei.” ( Eliade – Romanul adolescentului miop – vol.2 – Gaudeamus – 1928).

    „Eu privisem tot timpul pe fereastră, fără să văd nimic, fără să înţeleg.laşul, aşteptat cu ochii, pe scara vagonului umed de ploaie şi pătat cu funingine… Gara. pe care n-aş recunoaşte-o, înţesată de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri… Am fost împins pe un coridor de mulţi­mea congresiştilor, ovaţionând. în piaţă, ne-am orânduit în convoi larg şi nesfârşit. Căutam, ascultam urale. Păşeam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu braţul Nişkăi în stânga. Amândoi păstram de ani nostalgia laşului, îndrăgit în liceu, o dată cu cele dintâi lecturi moldoveneşti, visat în primăveri singuratice, dorit… Simţeam cum ne mângâie duhul oraşu­lui cu tăceri, cu ascunzişuri de suflet, cu melancolii… Şi primeam duhul străin, otrăvit, în lumina voinţei şi creierului meu, dur, aspru, rece. Lă­sam să se strecoare cu ochii pe uliţi, pe cer, la Nişka nelinişti şi tristeţi pe care, în mansarda mea, le-aş fi smuls cu cleşte îngheţat. Simţeam cum văzduhul oraşului mă încingea, mă răscolea, mă încovoia. Şi nu voiam să încerc scuturare îndârjită, ci zâmbeam, braţ sub braţ, cu Nişka.
    Deschiderea congresului la Teatrul Naţional, gemând de tineri cu cocarde tricolore. N-am auzit nici un discurs în întregime. Nu puteam fi atent. Problemele îmi erau necunoscute, şi nu voiam să accept concluziile referenţilor fără să pipăi încheieturile obârşiei. Şi apoi, mă gân­deam că nu rămân decât trei zile în laşul dorit de ani. Şi erau zile de toamnă frumoasă, şi păşeam tot mai departe, în jos de Copou. Şi nu ştiam ce să văd şi să culeg mai întâi: uliţe, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii… Nu-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în Copou, neliniştiţi de apropierea teiului sacru. ” (M.E.)

  2. Ziua buna d-le gabilutza

    Multumesc tare mult pentru vizita si pentru frumoasele urari. Sper sa ma invrednicesc sa le si merit. 🙂

  3. Reverente.
    Un profil ingenios creionat lasand sa transpara spiritul liber.

  4. domnule gabilutza, apoi sa ne si salutam daca tot ne vizitam :). citit + placut profil si poezii din ultima postare, cam rahitic acest prim comentariu dar tamtaaam: ma voi intoarce! 🙂

  5. Negocieri permanente cu libertatea ? Asta până când descoperi direcția potrivită dar sunt multe de zis pe margine.

  6. Îmi face o plăcere deosebită, să vă urez Sărbători Fericite! şi un nou AN NOU cu bucurii şi împliniri depline. LA MULŢI ANI !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: