Exigenta profunzimii (V) – Lectura

Motto:  „Lectorul e o balega bleaga care merita acest gen de roman” ( Cortazar –  Cartea lui Manuel ).

eybelwebMa scuzati ca am inceput, indelicat, cu un astfel de motto. E ca un bat tras pe spinarea lectorului de un maestru zen. Eu nu sunt unul, incasez adesea, cand imi aleg o lectura ce dezamageste. Nu eram printre lectorii inraiti si nici nu as vrea sa devin unul, citesc insa destul de mult, chiar daca Pessoa ma dojeneste  asa: „lectura e o metoda servila de a visa”. Sper ca sensibilitatea tabloului atasat ne-a readus „vibratia” si ritmul pe un diapazon mai feeric. Lectura, ca si muzica sau  poezia trebuie sa fie, in desen, ceva feminin, ca orice masura eterna a perfectiunii si spontaneitatii. Nu-mi propusesem sa comentez un tablou, il mai privesc cateva clipe: lumina, spirit ce irupe spre inocenta, ca miracol si in acelasi timp eveniment cat se poate de banal, fara stupoare, rutina eternizata, vis al descoperirii, fiinta eliberata de gravitatia temporala, si  pentru moarte remediu. O metafora, o senzatie de vacuitate, de absorbtie si integrare in spatiul din afara spatiului, privind aceasta „psyche” descoperim ca pe undeva exista, neanticipat, realizabil in dimensiunea posibilului – sufletul.  „Acolo unde lumea interioara si lumea exterioara sunt in contact, acolo e locul sufletului” nota Novalis.

alchimiste_teniersRationalitatea opusa magiei primului tablou o gasim in cel de-l doilea, cautatorul aurului filosofal, ce-si confrunta mereu sufletul cu hermeneutica, cu operativismul, cu responsabilitatea, ca un ostatec al unui spatiu cu dimensiuni obligatoriu masurabile, ce nu garanteaza insa nimic, nici cea mai mica transmutare a timpului. Batranul cititor nu e un negator al substantei sau al spiritului, a pasit dincolo de hazard, in sinteza, in demonstratie, la capat de evolutie interna, travaliu reusit, explozie de spirit stabil ce a depasit contradictiile si poate, de aceea, nu mai surprinde prin dezinvoltura.

Amintind de teoria receptarii, Corin Braga (n.1961),(printre altele, fondator al unui „Centru de cercetari ale imaginarului” la Cluj) , in revista Echinox,  utiliza eseurile unui scriitor si critic francez,  Gaetan Picon (1915-1976) pentru a  face distinctia intre cititorul naiv si cititorul avizat. Mi s-a parut interesant, asa ca il voi cita:

„Cititorul naiv practica o lectura identificatorie, reactio­nând la ope­rele de arta „ca la spectacolele naturii sau ca la evenimentele vietii”. El se substituie perso­najului si traieste aventurile acestuia ca si cum ar fi propriile sale intâmplari, cerând cartii sa-i dea „iluzia unei vieti care i s-ar parea efectiv emotionant de trait” (Picon, 1973, 74-76). … Cititorul naiv  proiecteaza si transfereza propriile sperante, idealuri si dezamagiri. Cartea e o amin­tire-ecran sau ca un corelativ exterior care face posibila o „transpunere in act” a unor tensiuni afective inconstiente. Cu alte cuvin­te, cititorul naiv reactioneaza in fata fictiunii ca in fata realitatii, percepe litera­tura la fel cum percepe viata, lucrurile, visele.”

„Cititorul avizat, in schimb, este cel care percepe diferenta dintre trairea curenta si trairea estetica, dintre uzajul psihologic al operei si experienta ei artistica. Desigur, si el are reactii afective la lectura, dar acestea sunt sublimate, constiente de distanta dintre simbolul literar si continutul psihologic, dintre arta si existenta. Trairea estetica este o traire „in eprubeta”, ea reproduce intr-un spatiu aseptic si protejat, al lui ca si cum, tensiunile din experienta de viata, ajutând in felul acesta la descarcarea, la constienti­zarea si eventual la luarea lor sub control. … Trebuie insa subliniat ca, la o privire atenta, cititorul avizat nu il inlocuieste pe cititorul naiv, ci il dubleaza. Ca in multe alte ocazii, si in cazul lecturii putem vorbi de o dedu­bla­re a instantelor interioare: in fiecare din­tre noi vietuieste un lector ingenuu si emo­tiv, ale carui reactii sunt insa suspendate si relativizate de catre un lector distant si oarecum dezabuzat.”

„Problemele apar atunci când, din diverse motive biografice, formative, tem­pe­ra­men­tale, caracteriale, psihanalitice etc., cititorul avizat nu se multumeste sa-l obser­ve si sa-l tempereze pe cel naiv, ci pretinde sa-l inlature cu aroganta si suficienta.” Lectura „avizata” devi­ne din start o lectura ostila, care cenzu­reaza si depreciaza reactiile receptarii, judecate prin prisma unui supraeu pozitivist, materialist, sceptic … si nu doar.

Nu stiu cat de mult putem dezvolta exigentele.  Exista multe clasificari „psyhanalitice” ale lectorilor. De pilda, putem avea cititori ostili ce se pot separa si ei in sceptici naivi (care refuza subiectul) sau sceptici educati (care nu se pronunta dar ii infirma credibilitatea sau valoarea). Putem avea cititori creduli ,  de tip naiv sau educat (care si-au eliminat scepticismul naiv!). Dihotomiile lecturii se imprastie prin fel de fel de unghere: naiv/avizat, realist/fictiv, interpretativ/analitic… decalajul semnificatiilor/aberatiilor e evident.  Unele din clasificarile analistilor vorbesc de o lectura reala,  o lectura ideologica, o lectura estetica, o lectura ludica.  ( Da, lectura ca joc, un joc de anticipatie a ceea ce va veni, de pilda!)

Eco cere cititorului competenta, intelegere, dictionar, reguli, retorica, stil, selectie contextuala si intertextuala, perspectiva … etc. !  Niciodata suficient!

Sarmane, cate exigente pentru a juca rolul de Cititor Model ! …  🙂

_______________________________________________________________________________

Imagini:

1. Franz Eybl (1806-1880)  „Tanara fata cititnd” – 1850
2. David Teniers cel tanar ( 1610-1690) (elev al lui Rubens) – din seria sa de „Alchimisti”
Anunțuri

18 răspunsuri

  1. atunci dupa braga si picon primul ar fi cititorul naiv si cel de-al doilea cel analitic?
    eu as zice pentru tanara lui eybl lectura este o regasire a identitatii, pe cand alchimistul este in cautarea unei identitati

  2. @Gala. Multumesc pentru vizita.

    S-au potrivit nu chiar fara sa vreau, imaginile cu … distinctiile. Prin alegerea mea subiectiva, am lasat pe cititor sa incline binenteles spre cel ce nu se obstineaza sa exteriorizeze pentru a elibera ceea ce contine un text.

    Alchimizarea permanenta, confruntata cu un impuls simplu, viu, firesc, nu neaparat prin poarta constientului, nu neaparat pregatit intr-un „athanator”, trecut printr-un altfel de „solve et cagula”… L-am ales batran, opera a Timpului caruia i-a cedat, in timp ce tanara pare ca s-a dezlipit de abisurile timpului…

    Si totusi

  3. „Gîndii să scriu cuvintele iubirii
    în propria lor culoare;
    dar ele-afund
    în inimă mi se ascund
    şi lacrimile mele-s palide.
    Cunoaşte-vei prietene, oare,
    aceste vorbe fără de culoare…?
    Gândii să cînt cuvintele iubirii
    în propriul lor sunet,
    dar sunetele lor nu răsună
    decât în inimă-mi, pe-o strună,
    iar ochii-mi izvorăsc tăcere.
    Cunoaşte-vei, prietene, oare,
    aceste vorbe fără sunet…?”
    (Tagore – „Gândii să scriu cuvintele… )

    „Nu: vouă nu vă este dat să deschideţi bobocii în flori.
    Scuturaţi bobocul, loviţi-l; e peste puterile voastre
    să-l faceţi să înflorească.
    Atingerea voastră îl întinează;
    voi rupeţi petalele rând pe rând şi le aruncaţi în ţărână.
    Dar nici o culoare şi nici un parfum nu apare.
    Nu! Vouă nu vă este dat să deschideţi bobocii în flori.
    El, care e în stare să deschidă bobocul,
    o face atât de simplu.
    Îi aruncă o privire şi seva vieţii îi curge prin fibre.
    La suflarea lui, floarea îşi întinde aripile
    şi fâlfâie în vânt.
    Culori izbucnesc ca nişte dorinţe,
    parfumul dă la iveală o dulce taină.
    El, care e în stare să deschidă bobocul,
    o face atât de simplu.”
    (Tagore – poem din „Culesul roadelor”)

  4. Exigenţa profunzimii!
    Şi noi, ăştia care lecturăm superficial, ce să facem?…

  5. Salut Gabilutza, ce ne facem cu cititorul profesionist?
    care citeste pentru ca trebuie sa citeasca, unde este el in aceasta categorisire ? 😆

  6. @Vania si @bibliophyle, multumesc pentru vizita. De dimineata primesc telefoane si emailuri, anonime si atentionari de la cititori care nu se simt incadrati in nici o categorie. Eu dadusem un exemplu. Utilizasem „de pilda”, nu vreau sa-mi las imaginatia sa debordeze de tipologii de cititori. 🙂

    @Vania, cert e ca blogul are cititorii lui superficiali, ce citesc in zig-zag, tare nu as vrea sa-l pierd pe unicul care mai da cate un „click” pe aici. 🙂

    @bibliophile. Oare la un moment dat nu esti obligat sa faci o alegere, sa renunti la un tip de cititor in favoarea altora?
    Cunosc mai bine doar o persoana cititor semi-profesionist , e cat se poate de agreabila, nu pot scrie despre ce nu cunosc, pot doar sa-mi imaginez, dar nu si sa scriu cum vad eu profesionismul…

  7. @gabilutza
    in timp am capatat metehna de clasifica lecturile mele in doua categorii a) placute sau b) neplacute fiecare din ele are o clasificare subordonata, util sau inutil. Atat 🙂

  8. daca tot am aterizat la tine pe blog mi-am mai permis o interventie. am scris si eu ceva „asemanator” insa mult mai radica: „publicul e bou”! seamana mai mult cu mottorul… si ma bucur ca l-ai scris ca nu-l stiam si adun astfel de chestii.

    publicul e bou inseamna ca publicul nu are cultura necesara sa treaca dincolo de domeniul sau iar daca domeniul sau nu e unul cultural … trist… dar asta e, e iremediabil bou.

    din pacate asta se aplica la toti inclusiv la mine, insa io ma recunosc in expresia asta ceea ce niste „tipi” la o lansare de carte la bistrita n-au reusit s-o faca si m-au linsat 😉 figurat vorbind.

    insa ceea ce e fascinant pt mine e ca acest tip de expresie apare pe tot locul insa sub forme mascate su subtile… iar publicul, care se dovedeste inca o data bou, nu reactioneaza… pt ca in calitatea lui de bou nu se prinde… insa nu este vexat ca atunci cind o primeste verde-n fata: esti bou!

    ps. cred ca l-am audiat pe braga… e bou 🙂

  9. @oedip, mersi de vizita.

    In ciuda „dezinvolturii” am lasat sa treaca acest comentariu, si celalalt. Imi place „picantul” tau.

    Oedip. Hai sa fiu prudent. Cred ca interpretezi un pic superficial, de multe ori de suprafata, si adesea neatent la nuante, dar in acelasi timp e felul tau de a TRAI ceva, si uneori mai ai si dreptate, nu ne putem toti potrivi, nici macar in idei, daramite afectiv. Ma bucur ca ai revenit si scrii iarasi. Voi „ateriza” si eu pe blogul tau, voi citi in felul meu… si voi comenta sperand sa nu fiu provocant.

    Bafta.

  10. @bibliophile

    Ati amintit de „cititorul profesionist” si m-am tot gandit din ce specie ar trebui acesta sa fie. Ce definitie sa-i dam? O definitie prin deviatie mi-a fost inspirata de un interviu al lui Andrei Vieru cu HRP: cititorul profesionist ar trebui sa fie acela care isi termina de lecturat materialele la termenul stabilit, fixat. :-).

  11. @gabiluta,
    de acord cu o simpla adaugare. Trage si concluziile corecte (din pozitia lui de profesionist) din ceea ce a citit. O zi buna si mutzumesc pentru raspuns 🙂

  12. @Bibliophile. O zi buna si dvs.

    Vorbesc si eu din experienta, nu ca cititor. Profesionistul isi termina intotdeauna la timp ceea ce si-a fixat, altfel nu ar fi profesionist.

    Pentru ca ne-ati facut confidenta in legatura cu clasificarea lecturilor in placute si neplacute, voi face si eu una: percep adesea o lectura constienta si una inconstienta. 🙂 Operele ce nu contin acea forta inconstienta, se recunosc printr-o absenta de viata. Cand e prezenta, comunica. Cand surplusul de inconstient al lecturii se face simtit, simt ceea ce dvs. numiti „placuta”. Claritatea ajuta si ea intelegerea, ne face naturala interactiunea … e placuta … pt. ca seamana cu emanatiile naturii… simtite si inconstient.

    Imi desenez un tablou, ca in Matrix, acum, va rog sa vi-l imaginati: un cititor in fata a 100 000 de … biblioteci! 🙂 Ce exigenta sa-i propunem?

    PS: PS: Superba vizita dvs. la Bookfest
    http://bibliophyle.wordpress.com/2009/06/20/pauza-bookfest-2009/

  13. Hellou! Am nimerit pe blog-ul tau cautand ‘amintiri ecran’ (asta daca o sa te intrebi cine-a venit pe filiera asta cand o sa vezi in stats), si-am poposit oleaca sa lecturez. Imi place.

    Si… de-abia astept sa vad ‘Home’ 😉

    O sa te citesc de-acum incolo. Sa ne vedem e-sanatosi!

  14. gabilutza,

    nu odata am constatat ca lecturi de care m-am indragostit intr-o perioada a vietii, la reluare imi pareau mult mai straine, de nerecunoscut, chiar!
    Postarea ta e un raspuns.
    Pentru cititorul ingenuu anumite lecturi sunt parcursuri initiatice irepetabile.
    Curiozitatea, amplitudinea receptarii si influentele asupra personalitatii sunt atunci mai mult sub semnul afectivitatii decat al intelectului.
    Cred ca perioada de coabitare sub semnul cooperarii si armoniei intre cele doua personaje-ntrunul, cititorul naiv si cel avizat, extrem de scurta la oamenii obisnuiti, e insa mult mai intinsa in cazul poetilor, sau a naturilor poetice.
    ( fara sa ma gandesc la diversitatea singulara a scriiturii lui Fernando Pessoa…)

  15. @Afreuda – e-wellcoume!

    @Nora. Multumesc de vizita.

    Re-lectura imi da stari diferentiate. Cel mai adesea ma simt inconfortabil re-lecturand, de aceea las perioade foarte intinse pentru a relua ceva. Poeziile le recitesc cu placere, si muzica…
    Imi pare rau, dar nu pot confesa nici o dragoste pentru cine stie ce lectura, un surplus de emotie, cutremur, incantare, vibratie, fascinatie, admiratie da. Unele carti m-au purtat foarte departe. Am o memorie a cuvintelor destul de slaba, le traduc si depozitez afectiv uneori, si raman, ca un capat de fir spre ceva, ca o descoperire.

  16. Acest tablou al lui David Teniers m-a fascinat inca de la o varsta cand nu prea stiam eu ce e alchimia, stateam cu albumul in fata si nu intelegeam exact ce ma atrage.

  17. gabilutza, unde umblii, ca in absenta ta ai primit un premiu de la mine. Hai si-l ridica!

  18. […] Lucrul cel mai de valoare: Exigenta profunzimii (V) – Lectura […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: