Dansul dervisilor rotitori

Un capriciu al lui Ioan Usca s-a potrivit unui gand al meu de a scrie despre auditie si dans. Samâ’ ( in araba: سماع, sema in turca ) inseamna auditie , dar si concert mistic, fiind legat de dansul dervisilor rotitori ( „derves” se traduce sarac, cersetor in persana).

Din dansul dervisilor rotitori ne multumim sa sesizam adesea doar aspectul anecdotic, fara sa incercam sa-l atasam unui sistem global de reprezentare. Ne multumim cu descifrarea catorva simboluri. De fapt, cel considerat initiatorul acestei traditii Mawlana Jalal al-Din Muhammad Rumi (1207-1273)  (da, arabii au niste nume extrem de lungi!) , poet mistic persan se daruia pur si simplu pasiunii dansului, fara a-l codifica in vre-un fel. Se spune ca Rumi dansa 7 zile si 7 nopti ( ce anduranta!!!,   in mitologiile populare o zi si o noapte devin usor 3 zile si 3 nopti si apoi 7 zile si 7 nopti). Contrar a ceea ce se teoretizeaza astazi si anume ca poezia mistica, cantata si accentuata de dans in acea senzatie de uitare de sine, te extinde spre divinitate, pentru Rumi inspiratia poetica aparea in timpul dansului. Acesta se atasa cu un brat de o coloana, se rotea in jurul ei si dicta versuri. Ritmul dansului dadea ritm versurilor.

„Bia bia delbār-e  man delbār-e man darā darā
dar kār-e man dar kār-e man
ti’i to’i golzār-e man golzār-e man
begu begu asrar-e man asrar-e man
bia bia darvish-e man darvish-e man , maro
maro az pish-e man az pish-e man.”

„Vino, vino, inima mea , inima mea
intra in dans , intra in dans
Esti tu, esti tu , rozariul meu, rozariul meu
Spune-mi tu, spune-mi tu, secretele mele, secretele mele
vino, vino, dervisul meu, dervisul meu
nu te duce, nu te duce, dupa mine, dupa mine. ”

( Sper ca „X” imi va corecta erorile de traductie din persana.)

Spunea Rumi : „castiga mai intai capacitatea lui sama apoi daruieste-te dansului”. Unii din discipolii sai se prabuseau cateodata morti.Apar fel de fel de fenomene imputabile lui „baraka”  – un fel de vibratie spirituala ce provoaca stari emotionale intense celor receptivi. La inceput a fost deci doar emotie, mai apoi a devenit ritual.  Codificarea ceremoniala intervine foarte tarziu ( se cunosc interpretari mistice in sec.XVI), adeptii sunt educati, sunt disciplinati, sunt alungate si interzise manifestarile dezordonate si imprevizibile. Se vede in clip, inainte de intra in dans, lasi sa cada mantoul negru si ramai in vestmant alb. Te rotesti usor in jurul tau cu mana dreapta ridicata catre cer si cea stanga catre sol. Rumi facea analogie intre miscarea circulara si simbolul sufletelor ratacitoare pe la periferia existentei care trebuie sa invete de la miscarea astrelor ceresti „O cer care te rotesti deasupra capului nostru, pentru iubirea soarelui, tu ai aceeasi ocupatie cu mine”. Am invatat asta de la miscarea astrelor ceresti, ma rotesc pentru a ma unifica, rotindu-ma in fiecare directie il vad pe Dumnezeu. Cu piciorul ridicat si coborat zdrobesc tot ce nu e Dumnezeu. Bat din palme bucuros de unirea cu cel adorat.

„Danseaza pana iti vei sfarama ego-ul
smulge radacinile dorintei tale
unii danseaza in piata publica
dar oamenii veritabili danseaza in propriul sange
eliberati de stransoarea sinelui bat din palme
danseaza si sar peste propriile imperfectiuni
muzicantii bat in tamburul interior
si cu agilitate, tulbura oceanele
tu nu vezi , dar ei percep frunzele arborilor paradisului
tu nu simti freamatul frunzelor astea
tu ai nevoie de urechea inimii, nu de corp.”

Inainte de Rumi, un alt mistic persan Ruzbehan (1128-1209) scrie in „Resalat al-Qods” despre sama: „in sama sunt o suta de mii de minunari si prin una singura putem parcurge mii de ani de gnoza mistica, ceea ce nici o cantare nu o poate face”. Sama e auditie dincolo de prezenta, e vertij (dehesht)  si beatitudine (walah), e perplexitate pe perplexitate (hayrat). Putem merge si mai departe, al-Ghazâlî (1058-1111) prevenea  „e mai bine sa-ti eliberezi pasiuni prin sama decat sa faci pacate capitale”, iar HALLÂJ ( 857- 922) avertiza ca prin sama ne expunem – „cand nu-l intelegem e ca si cum ne-am ucide cu propriile maini”.  Pentru a sublinia forta auditiei („Sa auzi e sa intelegi„) e adesea citat Aristotel care e cumva redescoperit in sec.XIII, in „Parva naturalia” ( cuprinzand „Peri aisthēseōs”, „Peri mnēmēs kai anamnēseōs”, „Peri hypnou kai egrēgorseōs”, „Peri tēs kath hypnon mantikēs”, „Peri makrobiotētos kai brachybiotētos”,”Peri neotētos kai gērōs”,”Peri zōēs kai thanatou” si „Peri anapnoēs”) acesta enunta: „orbii sunt mai inteligenti decat surzii”.  Gasim la Sf. Vasile cel Mare (330-379) „ce poate fi mai mare fericire decat sa imiti pe pamant dansul ingerilor”, la Sf. Ioan Chrysostom (347-407) „Dumnezeu ne-a dat picioare nu pentru a le utiliza rusinos ci pentru a dansa cu ingerii”. Auditia inimii inseamna intelegerea semnelor divine in orice creatura, e abandon a ceea ce atinge doar urechea exterioara. Buclele rotitorilor evoca un limbaj hermeneutic care, in dans, are doar o aparenta profana. Modernul contaminat cu fel de discipline contestabile il poate confunda usor cu o „transa cinetica” sau cu tehnicile „creierelor blocate”.

Ca in dans viata noastra va continua sa-si traseze curbele. Oare abia cand vom parasi punctul acestui orizont vom avea poate prilejul sa o intelegem, sa o elucidam?

In final, o simbioza de flamengo si muzica si dans sufi pentru cei ce au rabdare pana in finalul clipului:

Anunțuri

21 răspunsuri

  1. Daca ar fi sa iau in raspar ce ai scris de-a lungul intregului blog, as avea foarte multe de adaugat, in special interpretarea cuvintului „daena”.

    Asupra traducerii din persana nu pot sa ma pronunt pina nu vad textul original persan, scris in alfabet iranian, nu cel in litere latine.

    Dar chiar si asa, scris in litere latine, ar fi cite ceva de spus, dar nu vreau sa plictisesc pe nimeni cu detalii obositoare.

    Ceea ce m-a facut sa zimbesc a fost afirmatia ca Rumi dansa sapte zile si sapte nopti. M-ar interesa un link catre aceasta informatie. E prima oara cind aud asa ceva.

    In al doilea rind vreau sa spun ca ultimul clip din blog nu prezinta niste dervisi adevarati.
    Eu i-as numi ‘dervisi circari’.

    In ritualurile dervisilor este IMPOSIBIL sa apara o femeie dansind, iar un dervis adevarat, nici pentru un munte de aur, nu va accepta sa cinte pentru ca, pe ritmul muzicii pe care el o considera SACRA, sa danseze o femeie.
    Ba mai mult, anumite ordine sau fratii de dervisi nu permit accesul femeilor in incinta unde se desfasoara ritualurile.

    Etimologia cuvintului dervis, darvish in persana, are legatura cu „dar”, cuvint ce in persana inseamna „usa”.
    Dervis/darvish, adica cel ce inchide usa dorintelor si surplusurilor si risipei.

    Am vizitat niste khana-gah/khanegah/khanaqah, adica locurile in care se string dervisii, si am vazut pe viu programele lor am asistat la discutii filozofico-mistice/erfan si am audiat muzica lor specifica.
    Vreau sa amintesc de dervisii al-khaqq si nematollahi gonabadi, ordine sufiste ce nu sunt privite cu ochi buni de catre regimul de la Teheran … Pe ei i-am vazut pe viu.

    Dervisii rotitori nu sunt considerati in Iran drept o categorie religioasa distincta. Ei constituie un grup mai special din ramura shiita. Atit.
    Sufismul reprezinta o forma de manifestare a gruparilor de dervisi, si de foarte multe ori nu se reduce doar la religie.

    In Turcia, tara majoritar sunnita, dervisii sunt priviti ca ceva distinct, deoarece Rumi, intemeietorul gruparii lor, a fost iranian shiit. Toata filozofia lor se axeaza in principal pe o simbioza intre invataturile imamului Ali si gnosticismul grecesc.

    Ma opresc aici, inainte de a face cuiva capul calendar 🙂 …

    Vroiam sa te intreb daca stii persana si daca poti citi in persana.

  2. Buna seara. Sunteti deosebit de stricta si incantatoare in acest comentariu. Sper sa dezvoltam subiectul, e rar sa intalnesti pe cineva care a fost „pe teren”. Desigur ca sunt un ignorant in limba persana, de aceea am facut cumva apel la dvs. pt. a verifica sursele mele. Una din sursele de informatie ce v-a facut sa zambiti este Jean During, http://fr.wikipedia.org/wiki/Jean_During.

    Cat despre clipul din final, era o simpla alegorie despre influienta culturii arabe ce a patruns in Europa prin Spania. Imi pare rau ca v-a indispus. 😉

  3. Cat despre DAENA, sa stiti ca nu am facut inca absolut nici o interpretare. E reuniunea in jurul acestui cuvant „exotic” a mai multor idei, undeva am spus ca voi ajunge chiar la Filocalie. Daca doriti sa-i explicati etimologia persana, va astept cu cea mai mare incantare.

    Se poate apropia de „Fravarti” entitate feminina transparenta, nenumita, ce e in acelasi timp arhietip celest si inger personal al fiecarei entitati de lumina.

    PS: Daca mai faceti expeditii in regiune sunt dispus sa particip. 😉

  4. Videoclipul nu m-a indispus. Pentru o perceptie corecta a acestui ‘clip nu ma pot abtine sa nu spun ca ma duce cu gindul la manelele care se cinta in Romania.

    Cred ca va trebui sa mai renunt din strictete atunci cind voi face comentarii :). Defect profesional si suparator.

    Conceptul „daena” nu poate fi explicat doar prin prisma etimologiei cuvintului ca atare. Cuvintul nu este chiar atit de exotic. Are un corespondent in limba romana!

    … si care ar fi interpretarea lui ?

  5. Apreciez in mod deosebit tot ce e constructiv, din care pot invata, si cele scrise de dvs. le-am gasit cat se poate de interesante. Incerc sa evit vorbitul in raspar, incerc sa exprim exact ceea ce simt in modul in care simt, gasesc interesanta orice ironie savanta si apreciez o intrebare care e pronuntata de indata ce ceva nu e clar. E usor sa eviti infinite presupuneri cerand direct o clarificare.

    Cand simt insa ceva obscur, confuz il exprim maii obscur si confuz. Pentru ca e ceva ce tine si de afect, NU STIU sa definesc inca ce e DAENA, ma straduiesc de vreo … de ani.

    Pentru a intelege mai bine toate sectele islamice printre care dvs. pomeniti cate ceva mi s-a recomandat sa incep cu Shahrastânî (Kitab al–Milal wa al-Nihal), desi mi s-a parut ciudat, caci acesta trait in sec. XII. Cine stie ce curente s-au mai format de atunci.

    Cat despre rigoare sau strictete, mie mi s-ar fi parut mai interesant sa comentati faptul ca este amintita practica „sama” inainte de Rumi, deci ianinte de sec. XII. ( vezi linia hallajiana a „fideli d’amore” persani). Sama e si ascultarea fiintei.

    Faptul ca femeile persane aveau acces la practica mistica e incontestabil, chiar daca ceea ce gasiti pe teren acum sunt fixari doctrinare intervenite probabil in sec.XVI. Pot sa ma insel, subiectiv, imi doresc uneori sa ma insel … ! Ca sa glumesc, ar trebui sa consider ca interdictia femeilor era in spiritul protectiei lor, caci dupa Ghazali, Cel Rau se poate apropia de adeptii sufi cu doua ocazii – in timpul discutiilor si in „sama”. 🙂

  6. Am revenit sa-mi continui ideea si sa raspund la acest ultim comentariu.

    Afirmatiile mele referitor la gruparile de dervisi se leaga strict de spatiul iranian, sau fost persan. Dervisi exista in multe tari : Iran, Pakistan, India, tarile Africii de Nord, Irak, Siria, Turcia …

    Evit sa folosesc termenul”secta” pentru ca acest termen ma duce cu gindul la prozelitism, ori acesta nu e cazul dervisilor.

    Ai dreptate, multe ordine si grupari au aparut dupa sec al XII-lea. De exemplu ordinul dervisilor Nematollahi Gonabadi s-a infiintat cam pe la 1860-1870.

    Dervisii dansatori sau ‘rotitori’ sunt singura grupare de dervisi ce practica dansul/sema/sama.
    Din cauza acestui dans mistic au devenit atit de cunoscuti, nu datorita filozofiei si conceptiilor care au dus la exprimarea prin dans. Oamenii obisnuiti care asista la programele de la Konya nu prea au cunostinte despre simbolurile spirituale ale coregrafiei executate de dervisi.

    Restul gruparilor de dervisi pe care am avut ocazia sa-i vad, au ritualuri identice. Se aseaza jos, in pozitia pe care noi o denumim ‘turceste’, si in ritmul muzicii incep sa-si miste capul.
    Balansarea capului, plus muzica cu ritmuri si tonuri speciale, induc treptat o stare de extaz.

    Dar ceea ce mi s-a parut interesant in programele lor sunt discutiile ‘erfani’, dialogurile sau divagatiile pe anumite teme.
    „Erfan” e termenul care defineste un tot mistico-filozofic.

    Nu la toate programele sunt admise femei.
    De exemplu o ramura din gruparea al Haqq, ramura denumita Atesh-Begh/Atash Begh nu a permis niciodata ca femeile sa asiste la ‘programul de jar’.

    „Atesh/Atash” inseamna foc. Acesti dervisi, dupa ce prin muzica reusesc sa cada in transa, iau cu miinile goale carbuni incinsi, fara sa se arda. Sau cu piciorele goale pasesc peste carbuni, sau isi pun carbuni pe piept si umeri, fara sa pateasca ceva.
    Au existat situatii in care femei in travesti au intrat inauntru.
    Dar prezenta lor a fost simtita de dervisi, pentru ca in momentul in care au luat carbuni incinsi in palme, s-au ars, sau le-au luat foc hainele in timp ce mergeau pe jar.

    Daca se intimpla asa ceva, ei stiau ca in salon e prezenta o femeie in travesti. Nici macar fetitele de 3-4 ani nu erau admise.
    Teoria lor spune ca in prezenta unei femei puterea de concentrare a barbatilor este efectiv distrusa :).

    Toate gruparile de dervisi din Iran sunt incluse in categoria denumita ‘sufisti’.
    „Sufi” e un termen ce deriva din grecescul „Sofia/Sophya”, si care in fond inseamna filozofie.

    Toti marii poeti si oameni de stiinta persani au fost sufisti, nu musulmani ca la carte 🙂
    Exemple : Sa’adi, Hafez, Rumi/Mowlavi, Ibn Sina/Avicenna, Razi, Al Biruni, Baba Taher, Al Farabi, …

    Ar mai fi trebuit sa explic ce inseamna muzica pentru sufisti, dar deja am scrie prea mult … deci ma voi opri aici.

  7. @X Va multumesc ca ati amintit de „dansul capului” si „atesh”. Deci nu e vorba de „yolar baklidi” ! 🙂
    Am pe undeva o schema grafica a miscarilor rotative executate cu capul, completata de semnificatia fiecareia, si integrarea rugaciunii in simbolistica corpului, o simbolistica apropiata dar diferita de cea isihasta.
    In general misticii sufi au fost acuzati de arabi de denaturari si permisivitate ( ca orice indivizi care nu se limiteaza sa enunte generalitati!!!). As fi putut continua sa povestesc in „Cel Verde” despre „qwasis” , acei discipoli „emancipati”, ai lui Khezr (in persana) , cei ce l-au intalnit pe „Al Khadir” dar …
    incerc sa gandesc ceva informatii (sunt destul de putine!) despre cateva femei celebre ale islamului, de pilda: Fatima, Shawana, Laïla. Ibn Arabi mentioneaza cateva citate ale ascetei Shabaka in „kitab at-tabaqat”,( nu stiu daca e buna traducerea) : „sufletele se purifica prin acte de devotiune (riyadat). Cand sunt pure, ele gasesc realizarea in devotiune”. Sa nu uit ca subiectul era initial legat de … auditie si dans.

  8. Super intresanta dezbaterea.

    Doar doua completari:

    „Sofia” inseamna in greca Intelepciune.

    Personal, nu cred ca Sufi deriva de la acest cuvant. Unii il deriva de la „suf” – lana, materialul predilect al ascetilor. Cu toate acestea nu se poate nega influenta filosofiei grecesti in dezvoltarea sufismului avand in vedere ca vechea cultura elina a penetrat lumea islamica foarte adanc, mai ales intre domnia lui al-Rashid si al-Mutawakkil (ceea ce inseamna vreo 75 de ani).

    P.S. Din cate stiu, al-Haqq este unul din Numele lui Allah si inseamna Cel drept / Singurul-ce-exista-cu-adevarat. Insa, oricat am incercat sa gasesc mai multe informatii despre Atesh-Begh / Atash Begh nu am reusit.

  9. @Lanternativa

    „Kitab Hikmat al-Ishraq” ( Cartea intelepciunii orientale) de Sohravardi (1155-1191) este un fel de „Summa theologica” islamica sufi, in care se dezvolta o intreaga fenomenologie a spiritului gnostic in islamul iranian. Corbin a tinut nenumarate cursuri pe aceasta tema intre 1956-1961. Daca vorbim de traducere si interpretare, de multe ori autorii mistici isi doresc sa fie cititi dupa „doua intelepciuni”, cea dialectica filosofica si cea de viziune interioara.

  10. :), nu ma pot abtine sa nu fac unele mici corecturi la traducerea versurilor de la inceputul blogului.
    Sper sa nu devin prea enervanta. Daca te deranjeaza anunta-ma, te rog.

    „Bia bia delbār-e man delbār-e man darā darā
    dar kār-e man dar kār-e man
    ti’i to’i golzār-e man golzār-e man
    begu begu asrar-e man asrar-e man
    bia bia darvish-e man darvish-e man , maro
    maro az pish-e man az pish-e man.”

    ‘golzar’ in limba persana inseamna florarie in aer liber

    ‘az pish-e man’ inseamna ‘de linga mine’
    ‘maro’ inseamna ‘mine’
    … ciudat ca in ultimele doua versuri nu gasesc predicatul, adica ‘nu pleca’.

    Ori textul persan, transliterat cu litere latine, este incomplet … ori traducerea este facuta cu unele erori.

    Cuvintul dans nu apare explicit in text. Pe de alta parte expresia ‘dar kār-e man ‘ poate insemna ‘in munca mea’, ‘in travaliul meu’, ‘in zbuciumul meu’ … si multe altele.

    Daca as avea textul scris in litere persane, as putea face o traducere mai corecta. Trebuie tradus sensul expresiei, nu sensul cuvintelor ce o compun.
    Tocmai de aceea traducerile lasa atit de mult de dorit, pentru ca traducatorul nu are cunostinte suficiente despre acel ‘tot’ ce compune atmosfera in care a trait poetul.

    Limba persana are expresii al caror sens nici vorbitorii nativi nu il inteleg in profunzime.

  11. @X Mea culpa !!! Vina mare e a mea, si din pacate nu mai am documentul original ci doar o fisa de-a mea din Jean During (nu e de pe internet). Stiu ca m-am incurcat eu insumi la traducere pentru a gasi sensul ultimului vers.

    Poate mai corect si poetic ar fi:
    „ma aduc in mine pe cel de langa mine.”

    golzar / florarie -> gradina de flori – mi-am spus si eu ca ar trebui verificata legatura cu rozariul specific rugaciunii sufi, si am considerat sugestia lui During ca ok !!!

    Imi aduc aminte acum improvizatia legata de textul povestii, „ce fac acum” , probabil „zbuciumul meu de acum” =>”dar kār-e man” , iar eu am lasat ca subinteles „dansul”, „invartitul” 🙂 Cariera mea de traducator e pentru totdeauna compromisa !!! 🙂 Ma voi multumi sa pastrez doar pentru mine celelalte „aproximatii” ca aceasta din Rumi…

    Ce este sigur, dificultatea ramane in orice tentativa a noastra de a traduce exact ce au simtit, gandit si exprimat oameni ce traiau acum 1000 de ani. Aceeasi discutie o aveam recent pe interpretarea gandirii lui Eckhart ! Ce ma fac, ma pregateam sa comentez naiv pe blog bula papala din 1329 „In Agro Dominico” , sa renunt ? 🙂

    Multumesc pentru precizari. O analiza pt. „daena” si „fravarti” ar fi indicata…

  12. nu pot sa aduc nici o cotributie filologica sau istorica subiectului, filmele imi par insa teribil de reprezentative, primul pentru un soi de atmosfera mistica, presupun ca in vechime lucrurile erau mai intense, mai isterice si mai pline de fumul de canepa, cum ne spun isotoricii iar cel de-al doilea pentru un soi de granita spirituala intre doua tonuri, doua voci distincte care se cheama una pe alta si uneori, din intamplare, se mai regasesc in cate o vocala comuna. ce inseamna una sau alta, va las pe dumneavoastra sa continuati disputa…

  13. Am spus ca versurile poetilor persani sunt foarte complexe si ca nu orice vorbitor nativ de limba persana le intelege … ce sa mai vorbesc de restul.

    Daca voi observa ca te superi, nu-mi voi spune parerile mele fanteziste aici pe blog.

    „Ma voi multumi sa pastrez doar pentru mine celelalte “aproximatii” ca aceasta din Rumi…”

    … iar eu ma voi multumi sa-ti citesc blogul fara sa mai comentez nici un cuvint.

    Despre un muzician mistic : http://www.ostadelahi.com/english/life/html/philosopher_mystic.html

    http://www.ostadelahi.com/french/

    Tot despre muzica ‘sufi’ : http://www.mideastweb.org/culture/sufi_music.htm

    Daca mai intereseaza pe cineva …

    http://www.looklex.com/e.o/ahl-e_haqq.htm
    http://www.absoluteastronomy.com/topics/Ahl-e_Haqq
    http://dic.academic.ru/dic.nsf/enwiki/406967
    http://www.ahle-haqq.com/

    http://books.google.com/books?id=TUhwyBmBnI4C&pg=PA167&lpg=PA167&dq=edmonds+1957&source=web&ots=ARVgucLpDw&sig=_hUZ-gsWKTwFj3TIDxsOW7WpXrs#PPA168,M1

  14. @X. Multumesc. Nu a fost deloc cu suparare, ci dimpotriva, de aceea am facut apel, ca sa-mi testez si eu sursele. Uneori etnologii, si nu doar ei, se lanseaza entuziasti in deductii fanteziste. Nici eu nu sunt uneori prea exigent si atent, nu am o viata cu un background academic. 🙂

    @RaduBotta. Ca de obicei, foarte fina observatia dvs. Eu nu am vazut nici o disputa pe aici.

  15. Mie îmi place foarte mult ce scrii, eşti o enciclopedie, însă nu comentez ca nuca-n perete; nu ar avea sens. Dar e un blog pe care intru cu plăcere şi cu emoţie. La fel, şi pe X.

  16. @Gabriela. Va multumesc pt. cuvinte si emotie. Daca ar fi sa ne potrivim cu topicul „trebuie atins Gabriel al Fiintei traversand cele 7 profunzimi ale…” M-ati speriat insa pronuntand „enciclopedie”, voi incerca sa ma mai retin de acum incolo. 🙂 Nu pot tine pasul, vizitand toate blogurile, v-am citit si apreciat cateva poezii.

  17. Discutia e inalta si incitanta. Totusi, dincolo de precizia de bisturiu a analizei, dincolo de frumusestea in sine a ideilor, as dori sa remarc, profana fiind, jenandu-ma de asta, ca simplitatea dansului “dervisilor rotitori” aduce cu ea o cultura extatica, intens ritualizata si, poate, tocmai de aceea mai aproape de autenticul uman arhaic. E uimitoare rotirea lor, simbolica cercului, a contopirii inalte cu Totul, ca o rotire de zodii…

  18. @Elena. Multumesc pentru comentariu. Daca nu se va supara X, eu pot redeschide subiectul cu cea mai mare placere.
    De obicei, in sama, invataceii se vor invarti in jurul maestrului, care e asezat in centru. Un maestru perfect nu mai are nevoie sa danseze, sa se roteasca, el devine interior dans. La fel si la asiatici, un maestru de tir cu arcul nu mai avea nevoie de arc si sageata, sau unul de caligrafie nu mai are nevoie de hartie si pensula. (Binenteles ca Dali si-a insusit ideea si a afirmat in fiecare interviu, ca el picteaza tot timpul, chiar si atunci cand vorbeste cu reporterul). 🙂 Cred ca odata activate arhietipurile arhaice, cum le spuneti dvs., indiferent prin ce „scenariu”, pasim in alt-unde, intr-o alta „geografie”, si nu mai actionam pe aceleasi coordonate vizibile.
    … dar… cel mai minunat e sa constati ca „sacrul e profanul”!

  19. Eu am o alta optica in legatura cu blogul si cu de ce sa scriem pe blog. Acribia e buna, atunci cand ne scriem cartile, e buna si la cafenea, in schimbul de idei… Numai ca eu cred ca a comunica, asa simplu, direct, fara acribie, e la fel de frumos, daca nu chiar mai intens emotional. Eu vin acum si-ti spun, Gabi, ca ideile expuse te tine pe blog sunt foarte frumoase, nu stiu si chiar nu ma intereseaza cat sunt ele de corecte (desi vad ca te documentezi tare meticulos!), dar sunt FRUMOASE IN ELE INSELE, asa cum le semnalezi tu. Aici, in blogosfera dispar diferentele dintre conditiile noastre intelectuale, ideologice, de varsta, sociale…mie asa-mi place sa cred. Mi-ar fi placut, de pilda, sa fi trait Eliade si sa fi tinut blog si eu sa-l fi putut intreba cate una , cate alta, FIRESC, uite, Mircea, as dori sa-mi spui mai mult despre camuflarea sacrului sau despre sensurile Realului in proza ta … Ce crezi? Peste fiind, ca si mine, cred ca s-ar fi risipit pana la capat si mi-ar fi raspuns macar doua vorbe… care ar fi facut pentru mine mai mult decat toate tratatele lui… Intelectualitatea din noi se masoara, cred eu, nu atat in cat de tari suntem ca savanti, ci cum putem comunica lucrurile pe care le avem in cap, cat se poate de firesc, fara sa lasam pe altii sa creada ca le trebuie nesfarsita SCARA de la Sucevitza, ca sa se cocoate pana la noi… Ori…toate astea si multe altele le gasesc la tine pe blog si sunt chiar incantata ca Dumitru mi l-a semnalat…

  20. … de abia azi am vazut comentariile 🙂
    Inca nu mi-am revenit din caltoria facuta in concediu, dar peste citeva zile voi atinge gradul normal de concentrare.

    „Daca nu se va supara X, eu pot redeschide subiectul cu cea mai mare placere.”

    Asta chiar e culmea!
    Ce drept as avea sa ma supar pe blogul altcuiva? … mai ales ca e vorba de un blog care imi place si pe care il urmaresc.

    Dimpotriva, mi se pare o idee buna sa redeschizi subiectul.

  21. […] placut remarca antica “curiozitatea e un defect magic”, am promis lui  X sa revin dupa “Dervisi” si “Cel Verde” cu inca o incursiune prin zona inaccesibila oricui pe unde calatoreste […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: